Exista o parte numai a mea…
N-am mai scris de ceva vreme asa des cum o faceam altadata… adevarul e ca de data asta, am avut ocazii sa scriu, dar mereu spuneam ca poate maine si de multe ori, chiar am inceput sa o fac, dar m-am razgandit pe parcurs. Nici nu stiu de ce am facut asta, poate fara motiv, asa cum traiesc in ultimul timp: fara motiv…
Uneori poate sunt nervos si ii fac pe cei din jur sa ma urasca, alteori ma tem si de sentimentele mele, imi e frica de intensitatea lor. ….dar tot ce stiu este ca unele cuvinte sunt de neinteles pentru cei din jur.
In cuvinte. Aici ma regasesc. In nebunia mea dupa libertate uneori incatusez pe altii. Si uit de frumusetea caldurii sufletesti …uit de tot si de toate.
Uneori, ma gindesc ca in momente ca astea de acum, ca cele de ieri sau poate de maine … acolo unde nu ma vede nimeni si sunt doar eu, trec cuvinte pe o pagina in care exprim tot ceea ce vreau …
Poate nu e corect fata de altii in legatura cu subiectivitatea mea, cred si sunt sigur de libertatea expunerii in cuvinte a tot ce se numeste lumea din jurul nostru…e poate prea tarziu sa mai asez cuvinte, dar am sa tin cont de un sfat primit azi si am sa incep sa caut, desi poate ca am gasit si e langa mine…
Inca mai astept…
No trackbacks yet.